Printre rândurile Epistolarului (Ed. Humanitas), pe lângă polemici şi “umori”, mă găsesc răsfăţată de raze de înţelepciune. Iertare pentru îndrăzneala de a posta un fragment din una dintre epistolele d-lui Andrei Pleşu către dl. Radu Bogdan printre mii de site-uri porno si mii de orgolioşi blogomani ai culturii, dar îmi este mult prea drag:
“Îmi este, de altfel, tot mai clar că nu se poate consolida o relaţie umană adevărată pe temeiul unui dialog strict cultural. Şi atunci, la ce bun divagaţia lecturilor, voluptatea solitară a scrisului, seriozitatea “carierei” şi a succesului? Mai bine să ne liniştim şi cu numai “cerul înstelat deasupra”, să grădinărim puţina umanitate care a mai rămas în noi – nealterată de superstiţia “operei nemuritoare” şi a respectabilităţii academice.”
(Andrei Pleşu către Radu Bogdan, Heidelberg, 15 noiembrie 1983, Epistolar editat de Gabriel Liiceanu, Ediţia a III-a, Editura Humanitas, Buc., p.32)
Bineînţeles că razele nu se opresc doar asupra acestui fragment sau vin doar de la acest scrib, dar mă voi bucura de restul “scribălniciilor” în tăcere.
Cartea e la raft, la locul ei, poate fi găsită fără prea mare greutate, dacă nu, cereţi ajutor librarului.
*foto: Cristian Sirb
Bogdan
catalinafometici
rasmiles
Posted by C. SÎRB on august 24, 2009 at 11:28 am
Se potrive poza cu ceriul dealului cu cele scrise de matale. Ar trebui să mai colaborăm. Scoatem o revistă? Vorbim şi cu dl Alexei… Pleşu are darul ăsta de a scoate vorbe plăcute din orice. Asta când nu e iritat şi arţăgos.
Posted by ancussa on august 28, 2009 at 12:42 am
Hihi, colaborăm, scoatem, chiar dacă va fi doar un pliant. Dar mă tem că grandpa’ Pleşu nu ne vrea. Aşa cum nici noi nu-l vrem in his odd moods/ dans ses humeurs étranges./ caca maca…
)