Mi se spune cappuccino!

Priveam universul într-o coajă de nucă într-o noapte fără lună. Fermecat de povestea unei vieţi străine, ascult de la mare distanţă confesiunile unui cafegiu: “Cuvântul nu mi-a fost cu adevărat alături decât în acele scrisori către fiul meu“. Ar fi vrut să mai adaoge ceva înainte de tăcere, dar valurile îl apropiau de camera morţii.
Între-timp, [...]

Citeşte mai departe